joi, 8 octombrie 2009

Timpul- prieten sau dusman?







*Printre limite, derivate, dreptul afacerilor, nu stiu cate tipuri de economii, informatica economica, naveta si program nebun, am reusit sa gasesc cateva minute sa mai scriu ceva.Nu va panicati, nu am abandonat blogul, doar ca nu am mai avut cand sa scriu.Cu atatea pe cap, parca imi fuge si inspiratia:)))


Timpul nu are rabdare, noi suntem simple marionete in mainile lui si ne dirijeaza dupa cum vrea el.
Suntem actori pe scena vietii si el regizorul.
In general privim timpul ca pe un dusman, ne sunt antipatice amprentele pe care le lasa asupra fizicului nostru, momentele frumoase pe care ni le smulge fara voia noastra, faptul ca trece prea repede si nu avem sansa sa traim fiecare secunda din plin asa cum ar trebui; ne simtim neputinciosi atunci cand am gresit si nu putem face nimic sa ne intoarcem in timp si sa corectam greseala.Tin minte ca urmaream cand eram mai mica un film la tv, care se numea "7days"(7 zile), si urmarea acest topic, timpul...de fiecare data cand se intampla ceva rau, un om era trimis cu 7 zile inaintea tragediei, sa o opreasca, si daca nu reusea, se intorcea iar si iar.As vrea sa putem face si noi asa..insa nu se poate.

Timpul nu il putem opri, asta este clar, insa am putea sa il folosim in folosul nostru, nu neaparat sa ne devina cel mai bun prieten, ci sa il luam asa cum este si sa  ne adaptam lui.
Sa traim fiecare clipa intens, sa facem lucrurile pe care le iubim, sa fim acolo unde vrem sa fim, sa iubim, sa zambim, sa dansam in ploaie, sa cunoastem lucruri noi, sa invatam, sa daruim...
Am putea face de toate daca am dori ...in timpul asta scurt. Poate clipa aia magica o simti ca o eternitate, o eternitate a ta...si timpul nu ar mai fi asa dureros.


Un comentariu:

Nica Diana spunea...

omg .. iar Sarah B <3