Uneori nu inteleg lumea si lumea nu ma intelege pe mine.
Uneori este atat de greu sa traiesti, dar viata e frumoasa, cred ca noi o facem grea, probleme o fac.
Uneori as vrea sa nu mai fiu atat de sensibila, sa nu mai simt nimic..dar daca nu as mai simti deloc, ar deveni si mai pustiu in mine si ce m-as face eu fara micile mele bucurii ce imi dau putere?
Uneori as vrea sa nu mai simt ca sunt o povara pentru ceilalti.
Uneori as vrea sa nu mai plang pentru cine stie ce lucru.
Uneori as vrea sa strig tare ca NU sunt de acord.
Uneori as vrea sa nu ma mai simt atat de singura, chiar daca in aparenta e multa lume in jur.
Uneori as vrea sa spun ce simt, dar nu e nimeni acolo sa ma asculte, asa ca ramane in interior.( poate de aceea scrisul pe blog ma elibereaza de inchisoarea mea).
Uneori as vrea sa pot face si eu ceva si sa nu ma mai simt un dezastru ...incapabila sa fac ceva cum trebuie.
Uneori as vrea sa se termine.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu