Nu avem timp...

                                                            
Nu avem timp să ne molipsim de surâsul cald al dimineţii,  nici să ne îndrăgostim de soare,

Nu avem timp să lăsăm prejudecăţile şi să ne purtăm nebuneşte,

Nu avem timp să-i cântăm lunii o romanţă de dor,

Nu avem timp să numărăm florile primăverii, nici să ne topim sub arşiţa verii,

Nu avem timp să ne delectam simţurile cu mustul toamnei,

Nu avem timp să ascultăm colinde, să ne încălzim inima la foc de vatră şi să ne lăsăm hipnotizaţi de dansul graţios al fulgilor de nea,

 Nu avem timp să ne luăm sufletul în palme, să îl dezmierdăm şi să îi spunem că îl iubim,

Nu avem timp să parcurgem calea către noi înşine, ce duce spre libertate,

Nu avem timp să ştergem cu buretele frica, teama, blocajele care ne ţin captivi şi neputincioşi,

Nu avem timp să ne pansăm rănile sufletului şi ne trezim peste ani ca încă mai dor,

Nu avem timp să fim atenţi la cei din jur, să le alinăm suferinţa şi sa le aducem zâmbetul,

Nu avem timp să lăsam muzica din noi să vorbească,

Nu avem timp să îl simţim pe Dumnezeu, in fiecare adiere de vânt, în fiecare petală de floare, in fiecare suspin,

Nu avem timp să ne cerem iertare, să ne scuturăm de păcate şi să începem o nouă viaţă,

Nu avem timp să ne rugăm fierbinte,

Nu avem timp să ne scoatem spinii din trup si suflet, ce ne dor si ne îmbolnăvesc,

Nu avem timp să dansăm, să ne bucurăm de lucrurile mărunte,

Nu avem timp să admirăm un zâmbet de  copil,

Nu avem timp să fim copii mereu,

Nu avem timp să iubim cu toată fiinţa, să deschidem larg porţile inimii şi să primim în dar iubirea,

Nu avem timp să trăim ziua de azi cu intensitate, ca şi cum ar fi ultima, ne obsedează ziua de mâine...

Şi în final....nu mai avem timp să trăim pentru ca ceasul vieţii se opreşte brusc, fară să fi avut timp să ne-o trăim....

..............................................................................................

Mă obsedează timpul în ultima vreme, mă întreb dacă chiar există sau suntem noi setaţi într-un anume fel să îl simţim, să îl trăim. Ştiu însă că trebuie să ne trăim clipa astfel încât atunci cand vine sfârşitul şi tragem linie, să simţim că preţioasă viaţă pe care ne-a dat-o Dumnezeu nu am irosit-o, ci am slujit-o cu cinste şi dăruire...

***Sursa Poza

Imbratisari cu aroma de toamna...

Revin pe dragul meu blog. Anul acesta nu am avut nici o postare. A fost un an plin, cu mult stres si multa munca, insa am iesit invingatoare. Am fost plecata un semestru in Anglia si am avut parte de o experienta minunata. Pe langa cunostiintele acumulate mi-am facut o multime de prieteni din diverse coltisoare de lume cu care am ramas in legatura. Si cea mai frumoasa intalnire a fost cu cea care mi-a devenit prietena mea de suflet, ce se aseamana atat de mult cu mine. Desi se afla la distanta acum, comunicam si cu siguranta ne vom vizita cand vom avea ocazia...soon:P

 Am terminat facultatea cu bine, cu media 9,70 obtinuta pentru licenta. Acum voi incepe masterul din octombrie, din fericire am prins un loc bugetat si imi promit ca voi munci sa il pastrez si anul viitor, asa cum am pastrat locul bugetat si in facultate in toti acesti 3 ani, cat de repede au trecut...Insa  persoanele dragi langa care am petrecut acesti 3 ani, imi vor fi alaturi si acesti 2 anisori, si sunt sigura ca vom cunoaste si alti colegi ce ne vor deveni apropiati, de ce nu:)

Incepe un alt drum, care sper ca va duce unde imi este scris. Il rog mereu pe Dumnezeu sa ma lumineze si sa aflu care e adevarata mea cale si menire. Nu am mai cantat din vara trecuta asa cum se cuvine, doar am facut cateva vocalize, cateva exercitii de respiratie si am fredonat cantecele diverse prin casa...Insa am ascultat enorm, de toate, de la opera la tango sau jazz si am inteles multe lucruri si am invatat multe lucruri noi. Recunosc ca pierd enorm timp pentru a asculta ore in sir, fara oprire...Cred ca e unul din viciile mele cele mai mari. Urmeaza sa reiau lectiile cu mai multa responsabilitate. De cand m-am intors din Anglia mentalitatea mea e alta, am crescut. Desi vechile mele framantari au ramas in suflet si au nevoie inca de vindecare.

Mi-ati lipsit, dragi bloggeri. Voi ce vesti aveti? Sanatate multa si pace. Si nu in ultimul rand, sa aveti parte de o toamna superba.


Cu drag,

Fleur

Idoli sau surse de inspiratie?

Povesteam cu noua mea prietena de suflet despre faptul ca pentru ei musulmanii nu asculta muzica. Ca te indeparteaza de la Dumnezeu si de la toate si ca ea incepusera chiar sa idolatrizeze o cantareata mai demult. Lucrul acesta m-a pus serios pe ganduri si mi-a venit aceasta intrebare...Pe cine ascultam noi, cum ne raportam la ei, cum ii privim si tratam, ca pe niste idoli sau niste surse inspiratie? A idolatriza este pacat, asadar comitem un pacat? Daca unui om de arta i se contruieste o statuie, un omagiu nu este si acest lucru pacat?

Oamenii tind deseori sa iti gaseasca peste tot ceva cu care sa se identifice si sa rezoneze si asa ajuns sa nutreasca anumite sentimente pentru un artist, sentimente de admiratie, de iubire, de prietenie, de recunostiinta, etc. Pe de alta parte, vad oameni care se duc pe cai gresite, chiar dau in fanatism cronic si pentru faptul ca idolatrizeaza exagerat un anumit artist se duc si terfelesc numele altuia, isi bat joc si rad de moarte si de suferinta. Am vazut lucrul acesta foarte des pe youtube...unde se gasesc marea majoritate de oameni ignoranti si cu auzul si inima de gheata, chiar bolnavi mintal unii dintre ei. In aceste cazuri in special mi se pare un semnal de alarma. Si nu doar atat, trebuie sa stim foarte bine sa ne alegem   acesti "idoli" pentru ca sunt multe lucruri ascunse si periculoase, in special pentru tineri, care sunt manipulati atat de usor de "artisti" ce nu se pot numi artisti ci pure kitchuri. Societatea de astazi trece printr-o criza teribila de kitchizare si mi se pare ingrozitor.

Pe de alta parte stau si ma intreb...pe artistii adevarati nu tot Dumnezeu i-a creat? Bineinteles i-a facut oameni ca si noi si sunt muritori, dar lor le-a adaugat un praf magic ce ii face diferiti de noi. Muzica nu tot Dumnezeu a creat-o? Sa faca lumea mult mai bogata si mai buna...Atunci de ce intervine pacatul? Sa fie oare faptul ca oamenii fac din multe lucruri pacat si murdaresc? Da e adevarat ca uneori muzica ne ia din timp, stiu la mine ca imi trec multe ore contempland si cantand la unison si da ne si indeparteaza de Dumnezeu uneori dar ne si aduce aproape de Dansul alteori...

In ceea ce priveste pozitia mea, si eu spuneam ca am idolul X sau Y dar nu ma mai refer asa ci doar pure surse de inspiratie. Imi place sa fiu deschisa si cred ca fiecare lucru e menit sa te invete ceva. Si o frunza care cade iti poate spune ceva, daca vrei sa te deschizi. Asa vad eu muzica si artistul din muzica, ca o sursa de inspiratie de la care pot sa invat mii si mii de lucruri. Eu nu ma limitez doar la un singur artist si nu imi place sa compar, fiecare e unic in felul sau si in nici un caz nu ma duc sa insult un altul daca nu imi place sau transmite nimic, daca nu iti place de ce il asculti sau comentezi?...Admir diverse lucruri la diverse persoane din arta si ma bucur ca avem o paleta de voci, altfel ne-am plictisi. Nu imi place sa ma limitez. Si eu ascult uneori mult de la un anumit artist si lumea ma poate considera obsedata, poate ca sunt, dar totodata consider ca muzica nu trebuie ascultata superficial si un artist reusesti sa il intelegi cu adevarat cand il asculti mult, cand il studiezi, asa cum faci o compunere la romana asa faci si in arta. Asa fac eu in muzica si am ajuns sa o ascult la un nivel inalt, lucru de care sunt mandra si bucuroasa, intr-un sens bun bineinteles. Cand simt ca ma ia valul, incerc sa imi pun frau si sa imi reamintesc ceea ce este bine si ceea ce nu este. In ultima vreme am avut o revelatie foarte frumoasa cu o artista din Spania, si cred ca nu a fost intamplatoare, nimic nu este intamplator. O sa va povestesc despre domnia sa intr-o postare separata...Ar mai fi multe de discutat aici dar mi se scurge inspiratia.

Asa ca va intreb pe voi....ce credeti, a admira un artist este idolatrie, sau pur si simplu a nutri niste sentimente frumoase pentru o arta unica?

A voastra, 

Fleur

Demonstratii culinare Raw Food cu Ligia Pop

Hop si asa, se anunta un concurs. Asa ca ma incumet si ma inscriu si eu. Pentru ca vreau sa o iau de la capat si spiritual si fizic si imi propun ca de acum sa mananc sanatos. Speranta moare ultima:)

Va atasez mesajul oficial:

Va invit cu drag sa participati alaturi de mine la doua demonstratii culinare care vor avea loc la Bucuresti, pe str. Mizil, nr. 2c, Sector 3, in cladirea albastra. Apasati pe poza de mai jos pentru a vizualiza harta.

Prima demonstratie

• Data: Duminica,17 iulie, 2011
• Ora 17:00-19:30
• Disponibilitate: 30 locuri
• Rezervarea locurilor se va face doar in momentul achitarii in avans
• Pret: 72 lei in avans in contul bancar (detalii la ligiapop.com)
• Ambele demonstratii vor avea acelasi meniu
• Se vor pregati 7-9 feluri de feluri principale si deserturi
• Se vor servi la final portii, nu mostre, din toate felurile de mancare preparate in timpul demonstratiei

A doua demonstratie

• Data: Luni,18 iulie, 2011
• Ora 18:00-20:30
• Disponibilitate: 30 locuri
• Rezervarea locurilor se va face doar in momentul achitarii in avans
• Pret: 72 lei in avans in contul bancar (detalii la ligiapop.com)
• Ambele demonstratii vor avea acelasi meniu
• Se vor pregati 7-9 feluri de feluri principale si deserturi
• Se vor servi la final portii de mancare, nu mostre, din toate bunatatile pregatite in timpul demonstratiei

Pentru inscriere, scrieti un mesaj la ligiapop@gmail.com.

La ambele demonstratii vor fi prezentati spre vanzare toti robotii folositi pentru o alimentatie sanatoasa de la Vitamix, storcatoare cu axe melcate, ionizatoarele, feliatoarele de spaghetti, deshidratoare, cat si o multime de superalimente, cartile scrise de mine cat si altele in limba engleza despre raw food.

Va astep cu mare drag in lumea deliciilor raw vegane!

Aici gasiti si site-ul oficial si detalii.

Pupici tuturor:*

Betty

Catelusa mea s-a simtit rau in ultima vreme si am incercat la un veterinar care a mai operat-o, dar acesta numai a mintit ca vine, si bine a facut pt ca ii facea si mai rau..insa macar sa fi avut bunul simt sa ne anunte ca nu vine... Apoi datorita unei prietene am dat de alt veterinar, care a venit acasa si a vazut-o. Mi se rupea sufletul sa o vad suferind, daca as fi putut as fi luat eu durerea ei.

Noi am crezut ca are pneumonie dar Dr. Vet a spus ca are infectie la uter....a intrat in operatie, nu stiu daca mai este si acum si ce a mai descoperit. Sunt trista. Nu mai pot dormi din decembrie si zile astea din cauza grijilor nu am putut dormi mai deloc, abia daca am mancat.

Nu vreau sa plece prietena mea cea mai buna, am trait atatea impreuna si inca mai avem de trait. E trist ce se intampla in tara asta, numai sa nu te imbolnavesti...Ea a facut infectia pentru ca acela care a sterilizat-o nu si-a facut treaba bine, si acum ea sufera. Sunt o multime care au ramas in tara si care habar nu sa faca un lucru calumea, oameni care fac ce fac doar pentru bani, si isi imprastie frustrarea peste tot. Cred ca peste 80% sunt care au joburi ce nu le plac, dar o fac pentru ca ''trebuie''.

Eu nu vreau sa fiu asa, mi-ar fi placut sa fiu doctor si veterinar, pt ca imi place sa ajut si as fi facut orice pt a salva un suflete, si nu as fi pus niciodata banii pe primul loc. Sper sa imi iasa ce mi-am propus pe partea de Stiinte Economice, apoi pe partea de Muzica si mi-ar placea sa infiintez si un centru care sa ajute animalutele.

Pana atunci sufar si ma gandesc la Betunica mea, rugati-va si voi cu mine daca puteti si aveti timp. Poate impreuna o sa putem schimba ceva.

Doamne ajuta!

La vita e musica

De sub imperiul framantarilor launtrice, va scriu pentru a impartasi cu voi entuziasmul lansarii noului meu blog...dedicat din tot sufletul artistilor! Mai am mult de lucru cu el insa timpul nu prea imi permite. Sunt mereu pe drum si in ultima vreme ma simt epuizata. Sper sa il duc la nivelul la care  imi doresc. Asadar de acum inainte ma gasiti si aici.

Ce e nou la mine este ca am aplicat pentru o bursa in Anglia, si s-ar putea sa plec in toamna un semestru. Si pe 19 martie mi s-a implinit visul de a o vedea pe marea soprana Nelly Miricioiu, de la care am si un superb autograf. Vedeti mai multe detalii despre asta pe noul blog.Este idolul meu in ceea ce priveste opera. Alaturi de alte cateva nume. In rest neliniste, vise, planuri si o mare batalie in interior.

Sper ca voi sunteti bine. O primavara frumoasa tuturor!

Sa nu ma-ntrebi de ce am plans..cand m-am trezit din al meu vis...

                                                               

Atasez aici niste trairi ale mele, exprimate in cuvinte...

Tristete

Ce trista e noaptea,

Ce pustie e clipa,

Cate doruri ma dor,

De a ta nepasare.

In zadar imi rog cerul

Rabdare sa aiba,

In zadar implor luna,

Sa-mi mai treaca pe cale.

Imi simt visul amar,

De durere si jale,

Imi simt lacrima arsa,

De infernul privirii tale.

Mi-e sufletul ocean de lacrimi,

Si inima sirag de perle pierdute in abis,

Glasul meu piere,

Sub al tristetii cantec stins.

In urma pasilor tai,

Am ramas eu, o floare,

Ce-si cauta alinare,

Intr-un teatru de vis,

Pasind spre un imaginar paradis.

Ce trista e noaptea,

Ce pustie e clipa,

Cum tremura lacrima,

Prefacuta-n cosmar.

Fleur du May

 * poza o gasiti aici 

 

 

Cugetari...

Iubire, te strig in noaptea pustie,

Sa vii, sa vii alergand spre mine,

Sa stingi durerea ce arde-n suflet,

De-atatea nopti de amagire…

Sa imi stergi lacrima ce curge,

Sa ma alini cu-o soapta dulce,

Sa  opresti inima ce plange…

Furtuna sa devina vis,

Frumosul nostru paradis,

De-atatea ori in palme cuprins.

Si plansul sa devina zambet,

Si lacrima un cuvant bland,

Rostit de glasul tau plapand.

Sa dansam in ploaie,

Visul nostru de iubire,

Tine-ma aproape,

Tu, iubite drag,

Ca valul iluziei sa nu cada-ndata,

Inima mea toata sa se faca scrum.

Fleur du May

La multi ani!

La multi ani dragii mei! Sa aveti parte de un An mai bun, mai bland, un an cu multa pace in suflet, caldura in inima.Un an in care sa faceti ce va doriti, un an in care mergeti la cautat de stelele, sa va impliniti visele, sa acordati mai multa atentie celor din jur, un an in care sa spuneti "Te iubesc'' in fiecare zi, un an in care sa incercati sa fiti mai buni in fiecare zi.

Un 2011 ca pentru toata lumea, mai bun in toate privintele!

Sa nu credeti ca daca nu am mai comentat pe la voi asa des, nu v-am citit. Ba da, dar numai ca in ultima vreme simt cum timpul imi scapa printre degete, si nu il mai simt...si trece, si trece, iar eu nu am puterea sa il opresc.Va citesc si va voi citi si azi, si maine...cate zile imi da bunul Dumnezeu, si cata putere imi va da Dansul sa indur piedicile ce mi se pun in cale.

Va imbratisez cu drag,

Fleur

Ramas bun 2010!

Cu toate lucrurile neplacute si placute.

Multumesc doamnei Mariana, doamnei A, doamnei S, lui Viki.

Multumesc domnului profesor de canto pentru inca un an plin de muzica si pentru descoperirea unor taine noi.

Multumesc artistiilor de opera pentru miile de daruri facute noua, multumesc Roxana Briban pentru toate comorile pe care ni le-ai lasat si pentru lectia pe care ne-ai aratat-o.

Multumesc oamenilor placuti pe care i-am descoperit de putina vreme, de la facultate, sau intalniti din mana destinului. Sunteti grozavi!


Ramas bun...

Scrisoare catre cer

Scumpa mea Teacher,

Ce faci? Esti bine? E bine acolo unde esti? Ce intrebari pun si eu, sigur e bine acolo, e liniste, e armonie.Aici e zgomot si degradare.

In ajunul asta s-a implinit un an de cand...nu mai esti. Fizic vorbind. Eu stiu ca esti aici, desi nu stiu ce forma are sufletul in nefiinta, e doar o luminita sau e insasi infatisarea, asa ca o fantoma simpatica..

Mi-ar fi placut sa fii si fizic, si sunt tare suparata pe piedica ce ti s-a pus.Urasc boala aia...ca te-a luat de aici de langa noi si nu am apucat sa iti mai spun nimic. Bine...iti spun in fiecare zi ceva si doar stii ce e in sufletul meu, da, iti spun si azi "Teacher, help'' cum o faceam si inainte, stii tu de ce.Dar nu pot fi egoista pentru ca daca boala nu a putut fi invinsa, te chinuia omule drag si asa ceva nu concep,mai bine esti eliberata de orice durere si invaluita in lumina blanda.Intr-o lume cu mult mai buna decat asta, care ma sperie si ma deceptioneaza in fiecare zi. Tu ai gasit un loc acolo, eu nu imi gasesc locul aici. Poate ma luminezi tu un pic:)

Ma tot gandeam daca dedesupt unde te-au pus nu ti-a fost urat, nu ti-a fost frig...dar stiu ca e doar invelisul pus acolo, acum poate nu mai e nimic, ci doar spiritul, dar pe mine ma sperie imaginea asta.Moartea mi se pare un tablou de groaza.Insa ma gandesc acum la sufletul tau adorabil, cum sta el acolo pe un norisor Sfant. Sunt cuminti ingerii? Cred ca sunt elevi buni si vorbesc englezeste perfect acum.Thanks to you.

Ce ciudata ma simt, vorbesc cu tine  aici online pe blogger.Eii dar acum e doar un remember, ca eu vorbesc cu tine zilnic. Numai noi stim despre ce.Iti multumesc ca ma ajuti de acolo, simt eu ca ma ajuti, si ca esti aici.

Si ma simt usurata intr-un fel ca esti bine acolo si ca nu mai doare nimic. Poate insusi sufletelul cand vezi rautatea de pe pamant, stiu, si pe mine ma doare. Probabil te amuzi copios si razi cu lacrimi, cum o faceai, cand vezi cum gresim si ne purtam ca niste copii de gradi. Poate sunt amuzanti si ingerii.Dar Dumnezeu..cum e? Tot incerc sa mi-l imaginez, si nu reusesc decat sa imi imaginez pe cineva alb si luminos si frumos.Cred ca si El zambeste acum la tine, si se intristeaza poate cand vede ce mai e pe pamant.

M-as putea intinde etern in cuvinte, insa aceastea sunt de prisos. Tu stii bine ce e in sufletul meu acum. Nu mai e nevoie de alte cuvinte.

Am gasit o poezie mai demult, care se potriveste cred, cu ce ne-ai spune tu: Sa nu mai plangem ca tu esti bine, si ne veghezi din ceruri..

"Do not stand at my grave and forever weep.
I am not there; I do not sleep.
I am a thousand winds that blow.
I am the diamond glints on snow.
I am the sunlight on ripened grain.
I am the gentle autumn’s rain.
When you awaken in the morning’s hush
I am the swift uplifting rush
Of quiet birds in circled flight.
I am the soft stars that shine at night.
Do not stand at my grave and forever cry.
I am not there. I did not die.''

Mary E Faye

Inchei aceasta scrisoare prin a spune ca ne lipsesti ca vei fi mereu in gandurile noastre.

Si nu uita "We are touched by angels walking hand in hand, asa ai fost si tu.

Love you, now, tomorrow, always.

Eternal peace,

Myself

Craciun Fericit!

                                                                  sursa poza

Am poposit cateva momente sa va urez Craciun Binecuvantat alaturi de toti cei dragi inimii voastre.Sa va deschideti sufletele catre lumina si bunatate, sa aveti inima pura si multa, multa iubire in fiinta.Sa fim mai buni azi, si intotdeauna. Daca omenirea ar fi mai buna, s-ar opri multe tragedii.

Va imbratisez cu drag si sa aveti o seara magica si linistita!

De ce?

De ce oamenii nu se poarta asa cum sunt ei, naturali, de ce actioneaza de parca sunt trucati?

De ce atunci cand cineva este sincer si se deschide in fata altuia este privit de parca ar fi cine stie ce ciudat?

De ce sentimentele iti sunt calcate in picioare de parca ar fi o biata insecta pe care unii vor sa o striveasca sub papuci?

De ce nu ti se respecta si accepta parerea? De ce lumea nu isi da seama ca si critica poate fi constructiva?

De ce oamenii sunt asa de rai, de nemilosi si de nepasatori? De ce nu pot fi buni, iubitori, intelegatori, altruisti

De ce daruiesc ei cadouri doar ca sa primeasca altele in schimb, sau de ochii lumii? Un cadou il daruiesti din inima si pentru ca asa simti tu, nu conteaza ocazia, locul, timpul si nu ar trebui ca scopul lui sa fie de a primi altul in schimb...

De ce mor oamenii, intotdeauna cei buni si cu o inima mare si sufletisti? Cu totii murim dar eu tot nu pot sa inteleg de ce tocmai ei atat de devreme si tragic?

De ce trebuie sa murim pana la urma? De ce se tot spune ca omul traieste pentru a muri? Pai ce viata mai e aia? O viata morbida. Eu zic ca in viata fiecare are un scop, si  trebuie sa traim pentru a ni-l indeplini pe acela.Nu  sa murim!

De ce trebuie sa plangem atat de multi artisti? Nu ar fi  mai usor sa ii iubim si sa ii apreciem de timp? Sa le spunem ca ii iubim  de aici pana la cer si ca le apreciem munca si talentul enorm. Sa le spunem fara sa gandim, inainte de a fi prea tarziu, atunci cand clipa de moarte ii smulge de printre noi si noua nu ne mai raman decat niste regrete tardive si lacrimi care curg fara nici o stanjenire.Sa nu asteptam sa spunem "E tardi", sa spunem acum, in momentul asta ca ii IUBIM!

De ce nu intindem mana si nu ajutam in fiecare zi? De ce nu ne deschidem sufletele? De ce nu e Craciun in fiecare zi?

De ce trebuie sa iti spun eu te iubesc mai intai, pentru ca tu sa imi spui la randul tau? Nu vreau un te iubesc constrans, vreau sa fie Te iubesc pentru ca te iubesc si asta simt, nu te iubesc pentru ca tu ma iubesti.

De ce nu lasam mastile la o parte, si nu dansam in ploaie? De fericire, de orice lucru bun.

De ce trebuie sa fie societatea asta atat de putreda si nemernica? De ce nu se dezbraca de rautate, ca de o haina rupta si murdara?

De ce nu sunt admirati artistii asa cum ar trebui? De ce nu intelege lumea ca avem nevoie de ei ca de aer? De ce? Pentru ca ei ne hranesc sufletul si daca sufletul nu e bine, atunci nimic nu e bine.

De ce nu esti inteles? De ce nu esti ascultat? De ce oamenii privesc doar ce e afara si nu iti dau o sansa? De ce nu privesc si interiorul? De ce aparentele inseala? De ce te inseli cand crezi intr-un om si apoi cazi prabusit de sabia minciunii si a falsitatii? De ce plangi de bucurie cand intalnesti pe un om frumos, comoara rara, care vine ca o mireasma de primavara, ca un balsam al sufletului?

De ce nu cantam? Acum si aici, o arie a inimii cerului si frumosului dedicata, un colind lin si bland, pe aripi de vis purtat.

De ce nu luam fulgii in palma si nu le soptim cuvinte de dor la urechi? De ce nu sarutam lacrima ce incet ne inunda obrajii asprii de atata singuratate?

De ce e asa de greu sa gasesti un prieten adevarat, care sa fie acolo cand tu simti ca nu mai e nici o speranta si sa te stranga de mana?

De ce nu sunt invatati tinerii artisti cum sa guste curcubeul succesului si treapta de varf dar si cum sa treaca peste o furtuna, fie ea mica sau mare? Da, sa poata sa se inalte in zbor din nou, chiar daca aripile le-au fost taiate..

Sa iubim si sa spunem asta, sa daruim fara a urmari ceva, sa fim noi si sa avem grija de sufletele noastre. Impreuna, poate putem schimba ceva.

Adio voce calda, adio chip de inger!

                                                         sursa poza:roxanabriban.com


Sincer, ma doare sufletul ca trebuie sa scriu in asa conditii, despre asa tragedie. Dar trebuie sa o fac, pentru a aduce un ultim omagiu acestei artiste, acestui om.


De ce a cazut atat de brusc cortina? De ce orchestra s-a oprit? De ce toti au ramas fara glas, intr-un soc mut? De ce nu te mai aud? De ce a trebuit sa pleci?...pentru ca acea clipa nu a mai contat, pentru ca durerea... durerea ti-a imbatat sufletul, si nu am apucat sa iti spunem..mai ramai!


Cati mii de artisti va trebui sa mai plangem? Cati oameni buni? De ce nu se mai termina odata nedreptatea, cu indiferenta, cu superficialitatea? De ce un artist este ranit asa de tare, incat trebuie sa plateasca cu pretul vietii indepartarea de scena? Merita scena un sacrificiu atat de mare?


Multe intrebari imi inunda sufletul. Si imi pare rau, ca vroiam sa ii scriu ca ii apreciez munca, atat eu cat si cateva persoane din afara. Va dati seama? Un artist sa fie apreciat si cunoscut de altii din afara, si nu admirat de propria lui tara.Sa fi schimbat sau nu vorbele mele ceva, nu stiu. Cert este ca e prea tarziu acum.
Multi sar din toate partile ca sacalii sa judece, presa face taraboi pe tema asta, deh au gasit ceva de auditie. Eu una nu o judec, pentru ca nici unul dintre noi nu suntem perfecti, mai presus, avem greselile noastre, momentele noastre de delir, de slabiciune.Doar Dumnezeu e in masura sa o faca! Cat despre ziare...unde ati fost stimabililor pana acum? ati promovat-o vreodata? lasati circul ca sunteti atat de patetici!


Eu o voi purta mereu in amintire, ca pe o nestemata de pret. Ca pe cineva care a daruit mult in arta, si care inca mai avea de daruit.Pacat de frumusete,talent,sensibilitate, care i s-a intors impotriva.


Adio Roxana Briban! Si Dumnezeu sa te ierte! Pentru ca stim cu totii ca locul tau nu este in intuneric, ci in corul ingerilor.


In memoriam:





O artista sensibila, capabila de cele mai profunde trairi.








Si un videoclip la care am comentat si eu,umil, acum un an...





Ne pierdem valorile:((

De la muzica oamenilor la cantecul divin al ingerilor...

                                                                    Source photo

Astazi am aflat ca grozava soprana Joan Sutherland, a plecat spre ceruri spre a-si sustine concertul etern al Edenului.A pornit spre calea luminii si a pacii vesnice.

" La stupenda'', cum era denumita, si sunt sigura ca va fi in continuare, ne-a oferit timp de 83 de ani, numai lucruri de valoare.

Multumesc, MADAME, pentru toate comorile pe care le-ai lasat in urma, pentru toate lucrurile frumoase, care au constituit o piatra de pret la cladirea noastra, pentru fiecare lectie de grandoare,de spirit artistic.Multumesc pentru ca ne-ai aratat ca muzica se cuibareste in sufletul nostru, si ca o vom lua cu noi cand vom pleca in spectacolul cel din urma, ca cel  mai de pret lucru.

Sa te odihnesti in pace! Si sa ne veghezi si pe noi.Ai fost si vei ramane un nume sacru in istoria operei.